Bună Papă

Fericirea ca EXTAZ. / / Supă-cremă de spanac

Broaștele orăcăiau în cor, cucul își cânta numele duios, iar eu stăteam liniștită pe iarbă, de dor numărându-mi clipele de bucurie, sfios.
1, 2, 3 și când tocmai terminasem bilanțul, ochii mei se ațintiră asupra lui. Stătea la câțiva pași distanță în spatele meu lângă niște tufe de papură, ca un … Orfeu.
Rușinoasă, de felu-mi ce sunt, mă fac că nu-i dau nicio importanță chiar când părea că ceva îmi gesticula. Pesemne, voia să-mi capteze atenția.Avea o privire pătrunzătoare, ceea ce mă face să-mi pun o singură și simplă întrebare în astfel de vremuri — amare.»Ce naiba o mai vrea, am și mănuși, am și dezinfectant și mască..» , curiozitatea însă mă trăgea să-i comunic și eu nonverbal prin gesturi de «care-i problema?». Scurt și clar.Cu-cu. Nu apuc nici să-mi termin bine gândul că mă trezesc c-o mână de bărbat grațios întinsă, cu o palmă frumos deschisă.Hop, îi întind și eu mâna mea dreaptă și fără să aștept mult poftită, îmi rostesc triumfător numele chiar în acea clipă.- Ooo, birui-vei peste tot unde vei merge, dragă! Mi-o sărută fin, ești ca o rază, continuă el sublim. Îți place natura, după care își începe nestingherit un amplu discurs bine chibzuit, de viață, amor, dragoste și dor!Gata! M-a prins! Ce-i trebuie unei femei frumoase decât niște cuvinte pompoase la timp potrivit.Cu un entuziasm nemaivăzut și pe un ton nemaiauzit, bărbatul acesta mă ține captivă în mrejele sale de câteva minute bune prin ceea ce-mi spune. Mă uit în jur să văd dacă mai este cineva prin preajmă care are aude.
Și poate are aceleași senzații ca și mine.

Dar nu e nimeni.

Încep să tremur de emoții. Momentul trebuie surprins căci pare-a fi totul ca într-adins. Atent, ca prin ceață mă ridic de pe iarbă, scot rapid din buzunar telefonul și deschid momentan dictofonul.

— Încă o dată! Mai spuneți o dată! Aproape strigând, spun eu cu o voce caldă de fată.

Cu arătătorul pe buton și fiori prin tot corpul, îl privesc țintă pe acest enigmatic domn. Doamne, cine e el? Doamne, îl ador!!!

O pauză mică se întrezărește, 3, 2, 1 și înregistrarea pornește:

«Dumnezeu este Dragoste! Dumnezeu este Energie! Dumnezeu este Forță! Dumnezeu e Natura Vie!
Ce dai Universului, aceea primești. Ai grijă la cuvinte, ai grijă ce rostești!

Câștigă doar 3 categorii de oameni în viață, cei care tac la timp și cei care nu se enervează!
Ultimii, dar nu cei de pe urmă, sunt cei care sunt pozitivi, cei ce îți aduc zâmbet pe față, cuvinte frumoase și gânduri înalte!»

Ooo, Doamne! Broaștele orăcăiau, peștii în apă săreau, păsările în pomi cântau!! Și eu — pe muchie de leșin mă țineam.

«Nu uita și acest lucru ce-ți spun, că ceea ce îți programezi în minte devine realitatea ta pe care Universul apoi ți-o trimite!
Și ia aminte! Ori acum, ori altă dată, romanul- poveste «Dragoste fără sfârșit» și viața veșnică oricum ne va fi dată!

Fără drame și alte negativități, bucurie să răspândești și în rezultat, multiplicat, tot pe ea din nou o s-o primești!
Ai înțeles? Îmi spune el, scuturându-mi umărul drept răspicat.

Am rămas perplex.

Dar totul încet capătă sens. Acest domn apărut de nicăieri vine să-mi bată în cuie credințele și convingerile mele de-o viață. Iar la final îmi mai dă și-o povață.

Dorit ca această povestioară reală să fie citită foarte ușor și curgător, de aceea m-am gândit că dacă o voi descrie în rimă, ar fi cel mai potrivit, în ritm de sincopă pe versuri de hip-hop.

Nu știu exact și nici nu vreau să cutez, mai departe ce o să fie. Dar un lucru e sigur. Acesta a fost domnul Iacob, puțin peste 75 de ani. Profesor de biologie.

Am vrut să-i mulțumesc, am vrut să-l răsplătesc cumva. Măcar. Și bag din nou mâna-n buzunar. Scot ce aveam, o hârtie de 20 de lei. Ba nu, zice el rușinat. Ba da, e pentru porumbei. Zic eu zâmbind. Între timp am aflat că vine pentru ei în parc.

Acestea fiind spuse, acestea fiind întâmplate, sper că te-am făcut să zâmbești, măcar pe jumătate.
Viața-i o clipă, un moment efemer, trăiește prezentul așa cum e el. Nu-l irosi, ia tot ce-i mai bun, simte abundența, îmbrățișează esența și decide să fie una de parfum.

Nu-ți nega binele și compasiunea, infinita posibilitate ce o ai și înțelepciunea. Trăiește-n adevăr, fii conștient de sine și fă lucruri bune, instantaneu scoțând la iveală Dumnezeul din tine.

Ia-ți doza de emoții pozitive, clipe de feerie și primește acest mesaj cu bucurie!
Să fie!

————————————————————————-

Supă-cremă de spanac

Print Recipe

Ingredients

  • 1. 200g spanac (congelat),
  • 2. 2 cepe mari,
  • 3. 10g unt,
  • 4. sare și piper,
  • 5. 3 căței de usturoi,
  • 6. apă.

Instructions

1

Călim ceapa (tăiată cuburi mari) în unt,

2

Adăugăm cățeii de usturoi tocat,

3

Peste vreo 5 min., după ce s-a rumenit puțin ceapa și usturoiul (avem grijă să nu-l ardem deorece va căpăta un gust amar), adăugăm spanacul (în prealabil decongelat) și turnăm apă cât cuprinde,

4

Acoperim și lăsăm să fiarbă la foc mic pentru aproximativ 5 min.

5

La final condimentăm și mixăm în blender,

6

Servim cu pesmeți și voie bună!

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply