Nici eu nu mă declar o fană a dovleacului (deși îmi plac plăcintele cu dovleac). După cum, copiii imită obiceiurile alimentare ale părinților, e lesne de înțeles că nici fetița mea, Laura, nu îl adoră. Dar, deoarece grădina mămicii a fost destul de generoasă în acest an la capitolul dovleci, m-am pomenit nemijlocit cu un sac de bostani la ușă. La prima vedere am rîs isteric m-am întrebat negreșit ce-am să fac cu această movilă impunătoare. Răspunsul meu însă nu a întîrziat să apară de cum au pășit pragul casei noastre primii musafiri. Cu sau fără voia lor, dar cu o extremă generozitate din partea mea, oaspeții noștri dragi s-au ales la ieșire cu cîte un «dovlecel» (pui de dovleac) în geantă din partea casei.
În zilele care au urmat am fost intens măcinată de gîndul obsesiv de a găti dovleacul plăcintar. Cum și în ce fel să-l prepar astfel încît Laura să-l îndrăgească, cu atît mai mult că este un aliment minune, bogat în nutrienți și antioxidanți. Fie, mi-am zis, dacă e dovleac atunci dovleac să fie!!! Am răscolit tot internetul și am ales cîteva rețete, pe care le-am modificat după gustul fetiței mele.
1. Începem cu felul întîi. Supa cremă de dovleac. A ieșit o minunăție de supă aromatizată cu ghimbir, coriandru și chimen. Pentru unpiccapricioșii copii care nu mănîncă morcov, ardei, ceapă sau oricare altă legumă, supa cremă camuflează excelent aceste alimente (wow, ce descoperire) :). Prin urmare, cu toată încrederea putem recurge la următoarea stratagemă: punem în cratiță legumele cu pricina, iar spre final adăugăm cîteva dintre condimentele preferate (de copil). Astfel obținem o supă delicioasă ușor reliefată de gustul alimentului de bază, în cazul nostru, a dovleacului.
2. Trecem la felul doi. Avem aici un urs o garnitură (fără carne) din legume coapte. Nu mă întrebați cum am reușit să stăpînesc ursul în poziția dată. Cu puțină dibăcie și inspirație am depășit momentul :). Cît privește legumele noastre, aici, spre deosebire de supa cremă, nu putem ascunde niciun ingredient nedorit de cei mici, întrucît se observă bine cu ochiul liber, în schimb, ne axăm mai mult pe cromatică. Punem la copt dovleac și tot ce-i colorat, și plăcut la gust (și comestibil). Ideea în sine e de a crea cît mai multă culoare care îi va atrage pe copii.
3. A venit momentul să savurăm și un suc. Smoothie cu dovleac. Îmi plac aceste cocktailuri-minune pentru că sunt pline de vitamine și nutrienți, în plus poți să strecori cu ușurință superalimente. Noi am integrat dovleac, dar gustul acestui shake e de măr!
4. E timpul pentru desert. Brioșe cu dovleac, desigur.
Cooptați-i pe cei mici în pregătirea acestor mini-checuri și succesul vă este garantat.
5. A mai rămas ceva din dovleac? Ah, da, semințele!!!
Oricum am alege să le consumăm, se spune că semințele de dovleac au beneficii nenumărate pentru sănătatea copiilor și a părinților lor. De aceea azi am decis să le coc (mai mult decît trebuie).
Da-da, eu un pic le-am ars, dar chiar și așa ele s-au clasat pe prima poziție în topul celor mai consumate gustări din dovleac! 😉
Locul doi a fost urmat de muffins, locul trei — legumele, smufi a trecut pe locul 4 (două înghițituri), iar supa cremă a coborît pe locul cinci, ultimul (Laura nici nu a vrut să se atingă de ea). Concluzia? Trăiască semințele de dovleac!
Notă informativă: aceste feluri de mîncare au fost preparate în diferite zile a săptămînii în vederea evitării surplusului de betacaroten, ce survine în urma consumului excesiv de dovleac, care ar putea duce nemijlocit la o îngălbenire ușoară a tenului, mai cu seamă la un nas portocaliu.
No Comments